Tratamentul suprafeței oțelului cu secțiune tubulară este foarte important pentru a asigura durabilitatea și longevitatea materialului. Există diverse metode de tratare a suprafețelor care pot fi utilizate, în funcție de aplicația prevăzută și de condițiile de mediu.
1. Galvanizare la cald: un proces care implică scufundarea oțelului într-o baie de zinc topit fierbinte pentru a crea un strat protector de zinc care previne rugina și coroziunea.
2. Acoperire cu pulbere: Un proces de finisare uscată care implică acoperirea electrostatică a suprafeței pre-tratate cu particule fin de pigment și rășină. Suprafața acoperită este apoi întărită pentru a oferi un finisaj durabil.
3. Acoperire cu vopsea: Un proces de acoperire umedă care implică aplicarea unui strat de vopsea lichidă pe suprafața pretratată a oțelului.
4. Anodizare: Un proces care implică transformarea suprafeței oțelului într-un strat de oxid prin aplicarea unui curent electric pe suprafața metalului.
5. Acoperire electroforetică: Cunoscut și sub denumirea de electrocoating, acest proces implică scufundarea oțelului într-o baie de vopsea încărcată electric pentru a depune o acoperire pe suprafață.
6. Pulverizarea zincului: un proces care implică pulverizarea zincului topit pe suprafața oțelului pentru a crea o acoperire rezistentă la coroziune.
7. Sablare: Un proces de pregătire a suprafeței care implică propulsarea împușcăturii mici de oțel la viteză mare pe suprafață pentru a crea o suprafață curată și aspră pentru o mai bună aderență a stratului.
8. Lustruire cu perie: Un proces manual care implică utilizarea unei perii de sârmă sau a unui tampon abraziv pentru a îndepărta rugina și resturile de pe suprafață și pentru a crea un finisaj neted.
9. Decaparea acidă: un proces chimic care utilizează acid pentru a îndepărta rugina și depunerile de pe suprafața oțelului.
10. Fosfatarea: Un proces care implică aplicarea unei soluții de fosfat și apă pe suprafața oțelului pentru a crea un strat protector care previne rugina și coroziunea.
